As vrea sa ajung la Tine.
Sa zbor, sa cant si sa uit durerea ceea ce ma invata o lectie. Strig LIBERTATE!

Tot alergam sa ies din cer.  Ma dor picioarele, imi vine sa zbier si oxigenul s-a epuizat. Am iesit sau tot acolo sunt?! Macar lasa-ma sa imi odihnesc capul pe o tangenta de a ta. As putea atunci macar sa stau linistita acolo. Te rog, imi dai voie?
Pot sa ma invinuiesc ca eu am vrut captivitatea ta, dar simt ca am imbatranit aici. Vreau sa ies! Spune-mi ce trebuie sa platesc ca sa ies din toate alergarea asta. Te-as sfatui sa te rostogolesti la munte, iar daca nu vrei o sa ma invart astfel invat sa ajungi acolo. Muntele meu, stanca mea..asteapta-ma!

Numai in Dumnezeu imi pun increderea si de El imi voi alipi inima. Poate sa se cutremure lumea, tot la Muntele Meu  as alerga. Ce suntem noi fara Tine si ce sens ar avea viata aceasta?!